Saturday, February 28, 2009
Kaos i amor
m-am decis sa adaug aceasta poza blogului pentru ca imi place din ce in ce mai mult. cumva am ajuns sa cred ca aceste doua cuvinte repezinta singurule lucruri in care pot crede. si ca de fapt ambele reprezinta un intreg. un ciclu complet. viata si moarte. creere si distrugere. se contrabalanseaza perfect, in asa fel incat reusesc sa existe ambele in acelasi timp, parand insa lipsite de sens atunci cand le separi. aceste doua cuvinte luate impreuna pentru mine au ajuns sa simbolizeze insasi viata...?
viata e o gluma...
doar daca ai simtul umorului foarte dezvltat. pentru ca altfel cu greu imi pot imagina ca ai putea gusta maruntele situatii de zi cu zi. dupa o noapte cu un somn agitat, plina de vise pe care nu mi le pot aminti, dar pe care de aceasta data stiu ca le-am avut (eu nu visez de obicei, si daca visez, nu imi aduc aminte nici macar ca o fac) m-am trezit si mai confuz de cat am mers la culcare. nu stiu sa-mi explic inca nici mie ce s-a intamplat. sau ce se intampla. revederea unei persoane pe care nu am vazut-o de multa vreme m-a tulburat mult mai mult decat credeam eu ca o sa se poata. de fapt nu am acordat prea mult timp de gandire acestei intlniri inainte de a se intampla, si dintr-o ignoranta sora cu prostia am crezut ca o sa fie exact asa cum e atunci cand reintalnesti pe cineva dupa multi ani - o discutie melancolico-actuala, care impleteste amintirile comune cu discutii despre prezentul fiecaruia. o discutie lejera in care pauzele de vorbire sunt doar pentru a incerca sa iti mai aduci aminte o intamplare/moment care intr-un fel sau altul te "leaga" de persoana respectiva. dar, asa cum se intampla de fiecare data cand faci ceva la care nu te gandesti destul de bine inainte, lucrurile nu pot sa mearga asa simplu... si te poti trezi in ciudata situatie in care singurul lucru care il ai in comun cu persoana respectiva este in acelasi timp si singurul lucru despre care nu poti vorbi, tocmai cu acea persoana...
niciodata pana aseara nu mi-a fost frica sa tac. aseara insa, am simtit cum fiecare secunda de tacere care trece, ma sfasie in bucati mici, mici. motiv pentru care am impresia ca mi-am batut vre-un record personal in materie de cuvinte scoase pe minut.
very confusing. si doar din cauza ca tot incerc sa nu mai fiu eu, din punctul de vedere al unei minti mult prea analitice de care sufar, si incerc sa ma las purtat de viata asa cum vine, fara sa mai incerc sa prevad rezultatul fiecarei actiuni.
si uite cum, ajung sa primesc acest avertiment, care imi arata destul de clar ca incercarea de a-ti depasi conditia nu este una cu un final fericit pentru toata lumea, si ca mai bine tii aproape de tine tot ceea ce stii cel mai bine sa faci. pentru ca daca iti aduce vre-o nemultumire (motiv pentru care de altfel ai ajuns in situtia de a incerca o schimbare), macar e un sentiment cunoscut, cu care oricum te-ai cam invatat sa traiesti zilnic, dar care macar te fereste de situatii penibile in care te-ai putea trezi, doar pentru ca ai renuntat sa gandesti o secunda.
niciodata pana aseara nu mi-a fost frica sa tac. aseara insa, am simtit cum fiecare secunda de tacere care trece, ma sfasie in bucati mici, mici. motiv pentru care am impresia ca mi-am batut vre-un record personal in materie de cuvinte scoase pe minut.
very confusing. si doar din cauza ca tot incerc sa nu mai fiu eu, din punctul de vedere al unei minti mult prea analitice de care sufar, si incerc sa ma las purtat de viata asa cum vine, fara sa mai incerc sa prevad rezultatul fiecarei actiuni.
si uite cum, ajung sa primesc acest avertiment, care imi arata destul de clar ca incercarea de a-ti depasi conditia nu este una cu un final fericit pentru toata lumea, si ca mai bine tii aproape de tine tot ceea ce stii cel mai bine sa faci. pentru ca daca iti aduce vre-o nemultumire (motiv pentru care de altfel ai ajuns in situtia de a incerca o schimbare), macar e un sentiment cunoscut, cu care oricum te-ai cam invatat sa traiesti zilnic, dar care macar te fereste de situatii penibile in care te-ai putea trezi, doar pentru ca ai renuntat sa gandesti o secunda.
Tuesday, February 24, 2009
a vorbi
tot mai mult imi dau seama de cat de important este pentru mine a vorbi. cumva parca nu-mi vine sa cred ca e asa. dar am ajuns sa vad asta prin prisma frustrarii de a nu mai avea cu cine sa vorbesc. si uite cum incet incet incep cred sa isi arate coltii instrainarea de societate. adica mi se pare in continuare ok aceasta instrainare, atata timp cat iti poti satisface cumva anumite nevoi. ori nevoia de comunicare de la un anumit nivel in sus, devine cumva obligatorie la mine se pare. e un fel de supapa a propriilor ganduri aceasta comunicare pentru mine. mi le pot filtra prin prisme cat de cat obiective (in sensul ca daca iti prezinti gandurile fara o amprenta personala, echidistant daca este vorba de o contradictie, poti auzi pareri destul de obiective si care sa iti arate o alta perspectiva. asa ca privat fiind de acest fapt, am ajuns sa inteleg cat de important este pentru mine o persoana pe aceeasi lungime de unda. e atat de usor cand ai asa ceva, macar si in acelasi oras cu tine. asta cred ca este si motivul pentru care sunt inca blocat de dependenta de internet. pentru ca imi ofera, cu toate frustrarile atasate, o minima posibilitate de a comunica. acum cand stiu cat de usor a fost sa ma vindec de televizor (acest lucru, daca mi-l spunea cineva acum un an risca sa-i dau un pumn, atat de convins eram de contrariu) in asa fel incat stau zile intregi cu el fara sa il pornesc, e clar ca si dependenta de internet va fi rezolvata odata cu rezolvarea problemei de comunicare. adica idealul meu este de a deveni un consumator cat se poate de...light. sa pot sa imi verific mail-ul odata la doua saptamani.
pare atat de departe deocamdata visul acesta... dar sper sa se intample ceva ca de obicei si sa ajunga cumva sa se stinga de la sine :)
pare atat de departe deocamdata visul acesta... dar sper sa se intample ceva ca de obicei si sa ajunga cumva sa se stinga de la sine :)
Monday, February 23, 2009
Oscaruri - Slumdog millionaire
Pentru prima data dupa multa vreme sunt si eu de acord cu castigatorul oscarului pentru cel mai bun film. asa cum am mai spus, cred ca este un film exceptional, care isi merita toate premiile care le-a castigat pana acum.
Dating
Mi-a venit de curand in cap povestea lui stan patitul. si anume o fraza din ea, care la interval de cativa ani imi vine nu stiu cum in minte:
"Şi apoi este o vorbă: că pănă la 20 de ani se însoară cineva singur; de la 20-25 îl însoară alţii; de la 25-30 îl însoară o babă, iară de la 30 de ani înainte numai dracu-i vine de hac."
cum se pare ca pentru mine greul a trecut, ramane doar sa fiu atent pe mai departe :D. si daca stau bine sa ma gandesc, nici nu trebuie sa fiu asa de atent. si ca sa explic despre ce este vorba trebuie sa spun ca se pare ca pe oamenii din jurul meu a inceput sa-i preocupe f tare situatia mea matrimoniala. (nu in sensul ca vor sa ma vada insurat, dar "sa am si eu pe cineva"...) asa ca sambata seara m-am ales cu un fel de date. ocazie cu care am constatat ca nu este foarte greu sa-mi mentin "burlacia" pentru urmatorii 50 de ani :)
adica pe cine as putea impresiona cu noul meu "discurs" (ma refer aici la subiectele mele preferate in ultimul timp), care explica destul de clar ca am ajuns sa urasc banii si tot ceea ce reprezinta ei, ca nu imi doresc nici un fel de casa, ca nu vreau sa ma casatoresc, ca nu imi doresc copii? Cine ar avea chef sa se combine cu cineva a carui singura ambitie a ajuns sa nu aiba nici o ambitie ? daca stau putin sa imi aduc aminte cam care sunt sentimentele pe care trebuie sa le inspire un barbat partenerei sale, nu pot sa nu constat ca in afara de "dragoste", stau cam prost la capitolul oferta.
in concluzie cred ca pot sa stau linistit din punctul acesta de vedere, pentru ca sunt capabil sa sperii orice exemplar feminin care mi-ar putea aparea in cale. si cum ar putea fi alfel, cand la treizeci si ceva de ani cea mai mare dorinta a mea este sa strang bani sa-mi cumpar o pereche de labe de scafandru?
"Şi apoi este o vorbă: că pănă la 20 de ani se însoară cineva singur; de la 20-25 îl însoară alţii; de la 25-30 îl însoară o babă, iară de la 30 de ani înainte numai dracu-i vine de hac."
cum se pare ca pentru mine greul a trecut, ramane doar sa fiu atent pe mai departe :D. si daca stau bine sa ma gandesc, nici nu trebuie sa fiu asa de atent. si ca sa explic despre ce este vorba trebuie sa spun ca se pare ca pe oamenii din jurul meu a inceput sa-i preocupe f tare situatia mea matrimoniala. (nu in sensul ca vor sa ma vada insurat, dar "sa am si eu pe cineva"...) asa ca sambata seara m-am ales cu un fel de date. ocazie cu care am constatat ca nu este foarte greu sa-mi mentin "burlacia" pentru urmatorii 50 de ani :)
adica pe cine as putea impresiona cu noul meu "discurs" (ma refer aici la subiectele mele preferate in ultimul timp), care explica destul de clar ca am ajuns sa urasc banii si tot ceea ce reprezinta ei, ca nu imi doresc nici un fel de casa, ca nu vreau sa ma casatoresc, ca nu imi doresc copii? Cine ar avea chef sa se combine cu cineva a carui singura ambitie a ajuns sa nu aiba nici o ambitie ? daca stau putin sa imi aduc aminte cam care sunt sentimentele pe care trebuie sa le inspire un barbat partenerei sale, nu pot sa nu constat ca in afara de "dragoste", stau cam prost la capitolul oferta.
in concluzie cred ca pot sa stau linistit din punctul acesta de vedere, pentru ca sunt capabil sa sperii orice exemplar feminin care mi-ar putea aparea in cale. si cum ar putea fi alfel, cand la treizeci si ceva de ani cea mai mare dorinta a mea este sa strang bani sa-mi cumpar o pereche de labe de scafandru?
Friday, February 20, 2009
Nu mai vreau sa cunosc pe nimeni
Da. nu mai vreau sa cunosc pe nimeni. in sensul ca nu mai vreau sa vad decat imaginea ce si-o proiecteaza ceilalti. e prea trist sa descopr zi de zi ca minciuna precum si falsa impresie pot duce o persoana pana in panzele albe. e aiurea cand cunosti pe cineva si il vezi ca minte zi de zi despre sine insusi. daca ar fi vorba de o minciuna nevinovata as mai putea trece cu vederea, dar cand iti fabrici zi de zi o imagine in ochii celorlalti si tu esti aproape opusul ei, mi se pare jenant. mi se pare penibil...
Thursday, February 19, 2009
Romania vs. restu'lumii
mi se pare din ce in ce mai clar ca nu mai am ce sa caut in romania. pe masura ce trece timpul si ajung sa inteleg si sa cunosc mediul in care traiesc acum, imi devine din ce in ce mai clar ca romania e o cauza pierduta. evident din cauza oamenilor. si m-am saturat sa fac diferente intre clase, in sensul ca este acuzata clasa politica tot timpul. aiurea. eu cred ca sunt toti romanii de vina pentru ce se intampla. cei care se considera ca nu ai nici o "vina", se fac vinovati de se complace intr-o viata care le da mai mult sau mai putin impresia ca este asa cum ar vrea ei.
acum, cand sunt cat de cat in masura sa fac o mica comparatie intre cele doua tari, ma apuca o tristete teribila pentru romania. adica am intalnit un popor infinit mai lenes decat romanii. si tutusi ceva ii face sa fie peste noi. de argumentul istoric, si de faptul ca noi am avut parte de comunism nu mai vreau sa tin cont, deoarece spania din cate am inteles, la nivelul anului 1990, din punctul de vedere al insfrastructurii nu era mult inaintea romaniei. doar ca in spania, de exemplu o singura companie a facut din 1990 pana acum peste 2500 km de autostrada. o singura companie !!! sincer, daca ar fi fost o firma in romania care de la revolutie incoace ar fi facut 1500 km de sutostrada, pe mine unul nu prea m-ar mai interesa cum a obtinut contractul...si etc. pur si simplu as fi multumit ca am pe unde sa merg cu masina. exemplele pot continua la nesfarsit in directia aceasta, atata timp cat am putut remarca cu proprii mei ochi cat de repede se construieste in spania, la diferenta celor cativa ani de cat am fost prima data aici.
ideea principala este ca peste tot sunt interese si exista un anumit nivel de coruptie. doar ca in alte tari au inteles acei oameni ca si ei traiesc tot acolo, si prin urmare un pas bun ar fi sa isi aranjeze propria lor casa, chair daca era vorba de fapt de tara, si ca in ea se mai joaca si altii. romanii pe de alta parte au dezvoltat o placere bolnava de a-si conduce mega limuzinele prin mega mizeria ce-i incojoara.
mi-am propus demult sa nu-mi mai bat capul cu romania, dar mai cu voie mai fara voie am ajuns sa ascult in ultimul timp emisiunile lui mircea badea (unul din cei mai mari pupincuristi in viata dupa parerea mea). care mi-au mai adus putin in atentie unele subiecte ce se dezbat probabil zilele acestea prin romania. groaznic !!! daca nu reusesc sa tratez cu umor vre-o stire despre romania, risc inca sa ma enervez. pe bune. nu vreau sa ma refer la nimic concret. it's just wrong ce se intampla acolo. fara cuvinte. si nu stiu cum, dar vreau un canal cu stiri bune despre romania. exista asa ceva ? sunt sigur ca sunt si asfel de stiri. doar ca nu le da nimeni. serios. m-am saturat sa-mi fie rusine ca sunt roman. pentru ca spre asta o sa ajung cat de curand. vreau ceva cu care sa ma laud. vreau sa-mi creasca un pic respectul pentru mine din acest punct de vedere. si am nevoie de asta destul de repede. pentru ca au inceput sa-mi treaca ganduri despre cum ar fi sa incerc sa uit si limba romana...
am auzit ca iarasi s-a intamplat ceva cu romani in italia. ceva destul de nasol.
anyway, am reusit sa gasesc si o varianta funny pentru a analiza situatia asta, si anume: cum lupta romanii cu globalizarea. si cred ca as rade pana la sfarsitul vietii mele daca se strica vre-un plan maret din cauza saracilor de italieni care nu mai pot suporta sa isi vada fetele violate si omorate de romani, si impun vre-o 16 feluri de analize pentru a obtine viza de italia oricarui roman, incluzand si politicienii aici.
si daca teoria micului conspirationist din mine nu e falsa, si uniunile astea trebuie sa mearga inainte, atunci devine distractiv sa vezi cat de exasperanti pot fi romanii cand insista. asa cum se pare ca o fac in italia.
se pare ca singurele tari care au reusit cat de cat sa faca faza romanilor sunt cele din america de nord. acolo nu prea au avut asa mult timp de organizare pentru ca regulile sunt facute de mult, si aproape toate smenurile s-au incercat deja. asa ca nu le-a ramas decat sa se integreze. sau sa plece.
anyway, astazi am cunoscut un spaniol, care in momentul in care a aflat ca sunt roman, mi-a dat cartea de vizita a unui popa roman din valencia (se pare ca exista si o biserica romaneasca), impreuna cu pliantul unei asociatii romanesti non profit.
faza e ca nu am vrut sa le iau initial, din instinct. doar ca ar fi fost greu de explicat de ce refuz asa ceva. asa ca le-am luat cu gandul clar de a le arunca la primul cos de gunoi. dupa care am uitat de ele in buzunar si le-am gasit abia cand am ajuns acasa. si daca tot am ajuns cu cartea de vizita si cu pliantul pana acasa, am citit ce scrie pe ele macar din curiozitate sa vad ce au mai pus la cale romanii. si uite asa m-am gandit ca de fapt vreau sa ma duc sa vad care-i faza. vreau sa vad daca chair incearca sa faca ceva pe bune, sau iarasi au gasit o metoda de a pacali pe cineva.
va urma :D
acum, cand sunt cat de cat in masura sa fac o mica comparatie intre cele doua tari, ma apuca o tristete teribila pentru romania. adica am intalnit un popor infinit mai lenes decat romanii. si tutusi ceva ii face sa fie peste noi. de argumentul istoric, si de faptul ca noi am avut parte de comunism nu mai vreau sa tin cont, deoarece spania din cate am inteles, la nivelul anului 1990, din punctul de vedere al insfrastructurii nu era mult inaintea romaniei. doar ca in spania, de exemplu o singura companie a facut din 1990 pana acum peste 2500 km de autostrada. o singura companie !!! sincer, daca ar fi fost o firma in romania care de la revolutie incoace ar fi facut 1500 km de sutostrada, pe mine unul nu prea m-ar mai interesa cum a obtinut contractul...si etc. pur si simplu as fi multumit ca am pe unde sa merg cu masina. exemplele pot continua la nesfarsit in directia aceasta, atata timp cat am putut remarca cu proprii mei ochi cat de repede se construieste in spania, la diferenta celor cativa ani de cat am fost prima data aici.
ideea principala este ca peste tot sunt interese si exista un anumit nivel de coruptie. doar ca in alte tari au inteles acei oameni ca si ei traiesc tot acolo, si prin urmare un pas bun ar fi sa isi aranjeze propria lor casa, chair daca era vorba de fapt de tara, si ca in ea se mai joaca si altii. romanii pe de alta parte au dezvoltat o placere bolnava de a-si conduce mega limuzinele prin mega mizeria ce-i incojoara.
mi-am propus demult sa nu-mi mai bat capul cu romania, dar mai cu voie mai fara voie am ajuns sa ascult in ultimul timp emisiunile lui mircea badea (unul din cei mai mari pupincuristi in viata dupa parerea mea). care mi-au mai adus putin in atentie unele subiecte ce se dezbat probabil zilele acestea prin romania. groaznic !!! daca nu reusesc sa tratez cu umor vre-o stire despre romania, risc inca sa ma enervez. pe bune. nu vreau sa ma refer la nimic concret. it's just wrong ce se intampla acolo. fara cuvinte. si nu stiu cum, dar vreau un canal cu stiri bune despre romania. exista asa ceva ? sunt sigur ca sunt si asfel de stiri. doar ca nu le da nimeni. serios. m-am saturat sa-mi fie rusine ca sunt roman. pentru ca spre asta o sa ajung cat de curand. vreau ceva cu care sa ma laud. vreau sa-mi creasca un pic respectul pentru mine din acest punct de vedere. si am nevoie de asta destul de repede. pentru ca au inceput sa-mi treaca ganduri despre cum ar fi sa incerc sa uit si limba romana...
am auzit ca iarasi s-a intamplat ceva cu romani in italia. ceva destul de nasol.
anyway, am reusit sa gasesc si o varianta funny pentru a analiza situatia asta, si anume: cum lupta romanii cu globalizarea. si cred ca as rade pana la sfarsitul vietii mele daca se strica vre-un plan maret din cauza saracilor de italieni care nu mai pot suporta sa isi vada fetele violate si omorate de romani, si impun vre-o 16 feluri de analize pentru a obtine viza de italia oricarui roman, incluzand si politicienii aici.
si daca teoria micului conspirationist din mine nu e falsa, si uniunile astea trebuie sa mearga inainte, atunci devine distractiv sa vezi cat de exasperanti pot fi romanii cand insista. asa cum se pare ca o fac in italia.
se pare ca singurele tari care au reusit cat de cat sa faca faza romanilor sunt cele din america de nord. acolo nu prea au avut asa mult timp de organizare pentru ca regulile sunt facute de mult, si aproape toate smenurile s-au incercat deja. asa ca nu le-a ramas decat sa se integreze. sau sa plece.
anyway, astazi am cunoscut un spaniol, care in momentul in care a aflat ca sunt roman, mi-a dat cartea de vizita a unui popa roman din valencia (se pare ca exista si o biserica romaneasca), impreuna cu pliantul unei asociatii romanesti non profit.
faza e ca nu am vrut sa le iau initial, din instinct. doar ca ar fi fost greu de explicat de ce refuz asa ceva. asa ca le-am luat cu gandul clar de a le arunca la primul cos de gunoi. dupa care am uitat de ele in buzunar si le-am gasit abia cand am ajuns acasa. si daca tot am ajuns cu cartea de vizita si cu pliantul pana acasa, am citit ce scrie pe ele macar din curiozitate sa vad ce au mai pus la cale romanii. si uite asa m-am gandit ca de fapt vreau sa ma duc sa vad care-i faza. vreau sa vad daca chair incearca sa faca ceva pe bune, sau iarasi au gasit o metoda de a pacali pe cineva.
va urma :D
Monday, February 16, 2009
Slumdog Millionaire
Senzational filmul. Am retinut o replica... i wish every morning of my life not to know the answer of that question...
l-am vazut online, si din pacate pe bucati (inca nu am vazut sfarsitul :() dar abia astept sa apara dvdripul sa-l pun la colectie :)
l-am vazut online, si din pacate pe bucati (inca nu am vazut sfarsitul :() dar abia astept sa apara dvdripul sa-l pun la colectie :)
Saturday, February 14, 2009
6 luni
Azi am 6 luni in spania. E mult ? e putin ? habar nu am. pe langa parul ce a inceput sa creasca si hablar un poco castellano, nu am prea multe cu ce sa ma laud. am aflat multe lucruri despre mine, cele mai multe din categoria celor ce nu-mi plac. si implicit ceea ce nu as mai vrea sa fac. as vrea pe cat posibil sa stau departe de inregimentarea in acesta societate, a carei directie ma ingrijoreaza destul de mult. nu atat pentru mine cat pentru generatiile ce urmeaza sa vina. am ajuns constient de faptul ca daca eu am avut pana acum noroc pe parcursul vietii, din pacate cei mai multi dintre semenii nostrii nu se nasc cu aceeasi sansa. am reusit sa inteleg ca cu cat mi-as dori sa acumulz mai mult (material vorbind) cu atat imi cresc sansele de a deveni sclavul acestei dorinte.
ceea ce nu am reusit inca este sa-mi descopar "calea". acesta refuza sa mi se arate inca din motive care deocamdata imi raman si ele ascunse. dar cumva sunt convins ca atunci cand voi fi pregatit sa vad aceasta cale, ea va fi acolo, cu toata bucuria si cu toata tristetea sa, cu toate avantajele si dezavantajele sale, cu toate urcusurile si cu toate coborasurile sale...
ceea ce nu am reusit inca este sa-mi descopar "calea". acesta refuza sa mi se arate inca din motive care deocamdata imi raman si ele ascunse. dar cumva sunt convins ca atunci cand voi fi pregatit sa vad aceasta cale, ea va fi acolo, cu toata bucuria si cu toata tristetea sa, cu toate avantajele si dezavantajele sale, cu toate urcusurile si cu toate coborasurile sale...
Thursday, February 12, 2009
stie cineva de unde faci rost de facebook gift credits ??? costa ceva ? si daca da... cat ? si de unde le iei ? de la orice benzinarie ? sunt ca si cartela de vodafone ? recarga tu tarjeta facebook ?
faza e ca sunt si niste gifts moca, adica fara credit, dar sunt aiurea rau, si mai si scrie FREE mare pe ele :(
faza e ca sunt si niste gifts moca, adica fara credit, dar sunt aiurea rau, si mai si scrie FREE mare pe ele :(
Bicicleta
Am aflat cel mai tare pont. de unde sa-mi iau bicicleta cu 25 eur :)). se pare ca exista un fel de piata duminica unde se vand chestii furate !!! (ce cunoscut imi suna !?!:D)
asa ca duminica dis de dimineata stiu une voi fi. si ca precautie...o sa plec cu trenul...ca daca ma duc cu masina s-ar putea sa ma lovesc de faza ca nu o pot transporta...
asa... daca imi gasesc una convenabila...m-am apucat direct de pedalat...
asa ca duminica dis de dimineata stiu une voi fi. si ca precautie...o sa plec cu trenul...ca daca ma duc cu masina s-ar putea sa ma lovesc de faza ca nu o pot transporta...
asa... daca imi gasesc una convenabila...m-am apucat direct de pedalat...
Wednesday, February 11, 2009
O masea mai putin...
si nu am murit :D
(anyway...":D"-ul asta e un pic fortat si un pic cu saliva, tinand cont ca inca sunt amortit)
(anyway...":D"-ul asta e un pic fortat si un pic cu saliva, tinand cont ca inca sunt amortit)
Monday, February 9, 2009
7 pounds
nu imi vine sa cred ca filmul acesta nu l-a dus pe will smith la oscar. serios. habar nu am avut ca poate sa fie atat de bun. adica... mi-a placut intotdeauna, dar pentru ca ma facea sa rad...nu pentru ca ma facea sa zambesc stingher...
benajamin brad pitt button
nice movie. very nice. in sfarsit o pveste de dragoste din care inteleg si eu ceva. pentru ca de varianta clasica de love story in care toata lumea ajunge sa traiasca fericitra ever after, m-am cam saturat. adica daca in viata nu se intampla niciodata asta, de ce as vrea sa vad ca se intampla in filme ?
o poveste de dragoste diferita, in care cei doi se indrepta inca de a inceput in directii total diferite: unul imbatraneste in timp ce celalalt intinereste. frumusetea povestii apare insa in faptul ca reusesc sa se intalneasca atunci cand trebuie, si ca stiu fiecare sa se bucure de momentul ce il au impreuna.
nu am vazut inca filmele ce il concureaza la oscarul de anul acesta, insa pot sa spun deja ca votul meu merge pentru acest film la toate categoriile importante...
brad pitt genial, la fel si cate blanchett
o poveste de dragoste diferita, in care cei doi se indrepta inca de a inceput in directii total diferite: unul imbatraneste in timp ce celalalt intinereste. frumusetea povestii apare insa in faptul ca reusesc sa se intalneasca atunci cand trebuie, si ca stiu fiecare sa se bucure de momentul ce il au impreuna.
nu am vazut inca filmele ce il concureaza la oscarul de anul acesta, insa pot sa spun deja ca votul meu merge pentru acest film la toate categoriile importante...
brad pitt genial, la fel si cate blanchett
avantaje vs dezavantaje
pana acum, sunt pe drumul cel bun cu privire la noile mele cerinte de la propria persoana. am reusit sa fac in asa fel incat sa nu imi doresc foarte multe lucruri, ceea ce imi permite sa nu am asteptari prea mari de la nimic. daca nu iti doresti nimic, automat nevoile tale se reduc la supravietuire. ori supravietuirea nu e chiar asa de costisitoare. ceea imi lasa posibilitatea de a incerca sa fac unele lucruri nu atat pentru castig cat pentru placere. privite lucrurile din acest punct de vedere, e o situatie care mie ii convine deocamdata.
ceea ce este aiurea insa, este sa ai nevoie brusc de bani. pentru dentist de exemplu. pentru ca se pare ca maseaua mea nu vrea sa ma lase in pace :(. asa ca de 3 zile ma confrunt cu o durere surda ce se pare ca nu vrea sa treaca de la sine.
m-am gandit sa-mi scot cumva toti dintii si sa imi montez altceva in locul lor. ceva care sa nu mai doara niciodata...
ceea ce este aiurea insa, este sa ai nevoie brusc de bani. pentru dentist de exemplu. pentru ca se pare ca maseaua mea nu vrea sa ma lase in pace :(. asa ca de 3 zile ma confrunt cu o durere surda ce se pare ca nu vrea sa treaca de la sine.
m-am gandit sa-mi scot cumva toti dintii si sa imi montez altceva in locul lor. ceva care sa nu mai doara niciodata...
Sunday, February 8, 2009
Multiculturalizare...
Un aspect despre care nu am vorbit pana acum, este multitudinea de culturi/nationalitati ce le intalnesc aici. as putea sa stau zile in sir la discutii cu cineva care imi povesteste despre tara lui de origine. cu fiecare persoana pe care o cunosc am ocazia sa imi verific lucrurile pe care le stiu despre partea respectiva a lumii, sau, ceea ce este si mai bine, sa aflu lucruri noi. si le pot afla prin prisma experientei unui localnic, ceea ce chiar daca nu este o opinie stiintifica, contine experienta persoanei respective, care pentru mine conteaza cred cel mai mult.
in fine, nu stiu unde duce asta, dar cumva simt ca nu poate decat sa ma "imbogateasca" cumva aceste noi persoane pe care le cunosc...
si cum sa te simti altfel, cand dupa doua ore de povestit cu javi (un uruguaian f simpatic) mi-a spus ca daca ajung cumva vreodata prin uruguay, sa nici nu ma gandesc sa ma cazez altundeva decat la el ? si asta doar pentru ca, asa mi-a martusirit el, i-am spua ca uruguay este prima mea optiune pentru o vizita in america de sud. si pentru ca, tot dupa spusele lui, a fost impresionat ca stiu "multe" lucruri despre tara sa de origine. am pus ghilimele pentru ca eu chiar nu cred ca faptul ca stiu unde este uruguay pe harta si care ii sunt vecinii, precum si ca au castigat de 2 ori cupa mondiala la fotbal reprezinta a sti multe lucruri despre o tara. in fine, mai stiam despre uruguay si ca este unul din cele mai safe place de pe continentul respectiv. lucru care cred ca il stie orice persoana care s-a gandit sa calatoreasca vreodata pe acolo...
in fine, nu stiu unde duce asta, dar cumva simt ca nu poate decat sa ma "imbogateasca" cumva aceste noi persoane pe care le cunosc...
si cum sa te simti altfel, cand dupa doua ore de povestit cu javi (un uruguaian f simpatic) mi-a spus ca daca ajung cumva vreodata prin uruguay, sa nici nu ma gandesc sa ma cazez altundeva decat la el ? si asta doar pentru ca, asa mi-a martusirit el, i-am spua ca uruguay este prima mea optiune pentru o vizita in america de sud. si pentru ca, tot dupa spusele lui, a fost impresionat ca stiu "multe" lucruri despre tara sa de origine. am pus ghilimele pentru ca eu chiar nu cred ca faptul ca stiu unde este uruguay pe harta si care ii sunt vecinii, precum si ca au castigat de 2 ori cupa mondiala la fotbal reprezinta a sti multe lucruri despre o tara. in fine, mai stiam despre uruguay si ca este unul din cele mai safe place de pe continentul respectiv. lucru care cred ca il stie orice persoana care s-a gandit sa calatoreasca vreodata pe acolo...
Friday, February 6, 2009
My new future job
nu credeam ca o sa vina asa de curand titlul asta, dar uite ca se intampla :D, si culmea, in sensul bun, adica de job pe care chiar mi-l doresc.
maine ma duc ucenic la o nunta, cu fotograful desemnat, care imi va arata cum stau lucrurile, iar de sambata viitoare (14.02.09 - mentionez data deoarece este exact ziua in care o sa se implineasca 6 luni de cand sunt in spania) am sa primesc prima mea misiune oficiala de fotograf :)))))))
me=very very happy :)
maine ma duc ucenic la o nunta, cu fotograful desemnat, care imi va arata cum stau lucrurile, iar de sambata viitoare (14.02.09 - mentionez data deoarece este exact ziua in care o sa se implineasca 6 luni de cand sunt in spania) am sa primesc prima mea misiune oficiala de fotograf :)))))))
me=very very happy :)
Thursday, February 5, 2009
iGoogle
am auzit o discutie, precum ca cei de la google dezvolta un soft care iti va putea face profilul pihologic pe baza search-urilor pe care le faci. probabil asta se va putea face pe baza igoogle, ca altfel nu vad cum ar putea identifica un anumit individ, in asa fel incat sa-i mai faca si profil.
trecand peste partea usor de inteles, aceea precum ca daca imi da cineva si mine toate search-urile facute de o anumita persoana, probabil as fi si eu in stare sa deduc ceva despre personalitatea respectivului, mai ales daca da 180 de search-uri continand "cute young chicks, big black dicks", ajung la cazuri in care cautarile pe internet au o arie chiar mare, cu subiecte aparte....
in fine, eu abia astept sa vad ce sunt in stare & daca aude cineva ca au nevoie de cobai la google...let me know :D
trecand peste partea usor de inteles, aceea precum ca daca imi da cineva si mine toate search-urile facute de o anumita persoana, probabil as fi si eu in stare sa deduc ceva despre personalitatea respectivului, mai ales daca da 180 de search-uri continand "cute young chicks, big black dicks", ajung la cazuri in care cautarile pe internet au o arie chiar mare, cu subiecte aparte....
in fine, eu abia astept sa vad ce sunt in stare & daca aude cineva ca au nevoie de cobai la google...let me know :D
deci esti saten...
am primit aceasta replica cu ocazia noului meu look, adica cu par. mi se pare f tare faptul ca oamenii cu care am interactionat in ultimii ani au ceva sanse sa nu ma recunoasca chiar din prima :)
am avut parul scurt scurt timp de 8 ani. si vreau sa spun ca am fost forte multumit asa. se usca odata ce ma stergeam pe cap cu prosopul, iar de freza nu mai vorbesc. am si uitat cum e grija asta de cum iti sta parul. si din aceasta cauza, uit in continuare ca nu mai e asa simplu. cum nu am folosit un piaptan de un car de ani, si cum parul meu este foarte indepedent, avand propria lui vointa, am observat cum ma privesc oamenii cateodata pe strada. dupa prima vitrina in care m-am vazut, am inteles si de ce erau toti pe punctul de a izbucni in ras. nu o data mi-am dat seama ca am ca un fel de pana in cap, sau vre-o 3 antene...
cum nu am folosit niciodata produse gen spuma sau gel e par, nu o sa incep nici acum. am nevoie doar de rabdare, in asa fel incat sa creasca un pic mai mare, si sa stea linistit sub propria lui greutate. pana atunci trebuie sa fac fata zambetelor tuturor :D
am avut parul scurt scurt timp de 8 ani. si vreau sa spun ca am fost forte multumit asa. se usca odata ce ma stergeam pe cap cu prosopul, iar de freza nu mai vorbesc. am si uitat cum e grija asta de cum iti sta parul. si din aceasta cauza, uit in continuare ca nu mai e asa simplu. cum nu am folosit un piaptan de un car de ani, si cum parul meu este foarte indepedent, avand propria lui vointa, am observat cum ma privesc oamenii cateodata pe strada. dupa prima vitrina in care m-am vazut, am inteles si de ce erau toti pe punctul de a izbucni in ras. nu o data mi-am dat seama ca am ca un fel de pana in cap, sau vre-o 3 antene...
cum nu am folosit niciodata produse gen spuma sau gel e par, nu o sa incep nici acum. am nevoie doar de rabdare, in asa fel incat sa creasca un pic mai mare, si sa stea linistit sub propria lui greutate. pana atunci trebuie sa fac fata zambetelor tuturor :D
Wednesday, February 4, 2009
a citi, a reciti ?
nu stiu daca s-a mai intamplat si altora, dar eu am intalnit oameni foarte mirati atunci cand au auzit ca recitesc carti. adica ce e asa ciudat sa citesti din nou o carte care ti-a placut ? sau care la un moment dat a avut un anumit impact asupra ta ? fiind intr-o continua transformare ca si persoane, mi se pare normal ca de la o perioada la alta sa ni se schimbe perspectiva. si tocma din acest motiv, putem prin recitirea unei carti sa descoperim lucruri noi, metafore ce la o citire anterioara ne-au scapat, sa empatizam, sau dimpotriv, sa nu mai empatizam cu personajul, sa-l intelegem in sfarsit pe autor, sau dimpotriva, sa-i respingem viziunea.
asa ca votul meu mege pe recitirea cartilor :)
asa ca votul meu mege pe recitirea cartilor :)
cu siguranta am un nou hobby :)
Mi-am dat seama de curand ca am devenit dependent de sport. simt nevoia sa ma misc. de cand merg la bazin am redescoperit bucuria miscarii. in general in week-end nu am prea mers. si mi-am dat seama duminica seara ca abia asteptam sa merg dimineata la bazin si sa imi fac turele :D
pe langa faptul ca umarul se afla in revenire, fiind capabil de miscari din ce in ce mai indraznete (pot sa inot crawl fara probleme), am remarcat deasemenea ca au inceput sa imi apara bucati noi de corp. adica unele zone care pana acum nu le vedeam, au aparut brusc...in special in zona spatelui
ca sa nu mai vorbesc de faptul ca mi-am cumparat blugi in decembrie. talia 30. cei dinaintea lor sunt talia 33. si ... e vorba de aceeasi marca de blugi ce o achizitionez de vre-o 6 ani incoace cel putin, asa ca sansele de a compara merele cu perele sunt destul e mici cred.
si cum deja cu acesta seara sunt doua consecutive in care inainte de a adormi ma gandesc ca abia astept sa merg dimineata la bazin... cred ca sunt pe cale de a ma reintegra in circuitul sportiv amator :)
anyway ... pentru vindecarea completa a umarului am si testul final, vechea mea dragoste, baschetul. cand o sa revin pe terenul de baschet atunci o sa fiu din nou refacut. nu numai cu umarul, dar si cu vechea conditie fizica. sau cel putin cat de mult se mai poate dn ea :D
pe langa faptul ca umarul se afla in revenire, fiind capabil de miscari din ce in ce mai indraznete (pot sa inot crawl fara probleme), am remarcat deasemenea ca au inceput sa imi apara bucati noi de corp. adica unele zone care pana acum nu le vedeam, au aparut brusc...in special in zona spatelui
ca sa nu mai vorbesc de faptul ca mi-am cumparat blugi in decembrie. talia 30. cei dinaintea lor sunt talia 33. si ... e vorba de aceeasi marca de blugi ce o achizitionez de vre-o 6 ani incoace cel putin, asa ca sansele de a compara merele cu perele sunt destul e mici cred.
si cum deja cu acesta seara sunt doua consecutive in care inainte de a adormi ma gandesc ca abia astept sa merg dimineata la bazin... cred ca sunt pe cale de a ma reintegra in circuitul sportiv amator :)
anyway ... pentru vindecarea completa a umarului am si testul final, vechea mea dragoste, baschetul. cand o sa revin pe terenul de baschet atunci o sa fiu din nou refacut. nu numai cu umarul, dar si cu vechea conditie fizica. sau cel putin cat de mult se mai poate dn ea :D
Monday, February 2, 2009
Sunday, February 1, 2009
1 feb
Azi am fost pentru a doua duminica la rand la un offsite cu cei de la greenpeace valencia. la plantat de copaci. pe dealurile din jurul valenciei. Pe langa asta s-a adoptat un deal. adica este o ferma complet ecologica, ce a cumparat foarte mult teren de jur imprejurul sau. si mai cu forte proprii, mai cu ajutoare benevole, oamenii aia au inceput sa faca minuni. am vazut azi un film inainte de a incepe plantarea copaceilor, cu zona respectva inainte sa se apuce acei oameni de treaba. cand am iesit afara din nou s-a ridicat parul pe mine. nu-mi venea sa cred ca in cativa ani au putut sa faca, nu o oaza de verdeata, ci totul in jurul lor sa fe verde.
in fine, ei au dat azi un deal in grija celor de la greenpeace. si de acum incolo oricine poate merge sa faca ceva pe acel deal. sa planteze un copac (pe care il solicita pur si simplu celor de la ferma), sa taie ierburile, etc.
chiar daca ploaia ne-a trimis dupa cateva ore inauntru, si s-a cam incheit un pic prematur toata activitatea, e prima zi in care m-am simtit cu adevrat bine dupa foarte mult timp.
in fine, ei au dat azi un deal in grija celor de la greenpeace. si de acum incolo oricine poate merge sa faca ceva pe acel deal. sa planteze un copac (pe care il solicita pur si simplu celor de la ferma), sa taie ierburile, etc.
chiar daca ploaia ne-a trimis dupa cateva ore inauntru, si s-a cam incheit un pic prematur toata activitatea, e prima zi in care m-am simtit cu adevrat bine dupa foarte mult timp.
Happy depresiv
Mi-am dat seama de ceva vreme ca nu imi place de mine cand sunt pur si simplu vesel. Sunt cam imbecil, fie si numai prin glumele pe care le fac.
Pe de alta parte, cand sunt un pic depresiv, am observat ca sunt mult mai creativ de exemplu. Mult mai sensibil...in sensul bun. Adica nu plang la rasarituri si apusuri, dar sunt mai preocupat de lucruri care le simt mai aproape de mine. nu stiu exact sa explic in cel fel sunt creativ, poate si doar prin natura gandurilor care le am.
cand sunt vesel si atat, chiar doar atat sunt. Asa ca am hotarat ca de azi incolo toate starile mele sa contina un pic de depresiv...
In felul asta o sa pot urca de la depresiv depresiv pana la happy depresiv.
Cum sunt in seara asta pentru ca am descoperit asta :D
Pe de alta parte, cand sunt un pic depresiv, am observat ca sunt mult mai creativ de exemplu. Mult mai sensibil...in sensul bun. Adica nu plang la rasarituri si apusuri, dar sunt mai preocupat de lucruri care le simt mai aproape de mine. nu stiu exact sa explic in cel fel sunt creativ, poate si doar prin natura gandurilor care le am.
cand sunt vesel si atat, chiar doar atat sunt. Asa ca am hotarat ca de azi incolo toate starile mele sa contina un pic de depresiv...
In felul asta o sa pot urca de la depresiv depresiv pana la happy depresiv.
Cum sunt in seara asta pentru ca am descoperit asta :D
Subscribe to:
Posts (Atom)
